Cauzele progromului de la Kiev

Andrei KuraevPr. diacon Andrei Kuraev

        Pogromul de la Kiev însă şi cele din alte părţi din perioada “primei revoluţii ruse” au la bază şi motivaţii religioase. Ortodocşii au fost supuşi la prea multe ofense la adresa sentimentelor lor naţionale şi religioase din partea “mitingişti-lor” de la periferiile oraşelor. De pildă, la 18 octombrie 1905, în preziua pogromului de la Kiev, acolo se întamplau frecvent scene precum aceasta: “Manifestanţii au patruns cu forţa în Parcul “Nikolaevski”, smulgând înscrisurile şi iniţialele de pe monumentul împăratului Nicolae I. Cu această ocazie, evreii au aruncat un arcan asupra statuii, încercând să o disloce de pe piedestal. Câţiva, din mulţime s-au căţărat pe statuie, încercând să pună în mâinile acesteia un steag roşu. Trecătorii care se aflau întâmplător pe acolo au fost obligaţi de manifestanţi să se descopere în faţa steagului roşu. A fost un caz când pe o stradă s-au năpustit asupra unui preot care trecea pe acolo, dându-i jos căciula de pe cap cu lovituri de băţ. Pe o altă stradă, evrei purtând pe piept cocarde roşii au început să insulte patru soldaţi care erau în trecere, i-au scuipat, stârnind dezaprobarea martorilor ocazionali, indignaţi de acest mod revoltător de a injuria armata”. Pasajul este extras din cartea “Dare de seamă efectuată la ordinul Mareşalului Curţii Imperiale, senatorul Turau, pentru cercetarea dezordinelor produse în oraşul Kiev”. Remarc că senatorul n-a venit la Kiev pentru a-i pedepsi pe revoluţionari, ci pentru a sancţiona persoanele vinovate pentru pogromurile care au urmat demonstraţiilor de stradă. În propunerile făcute în concluzia raportului nu găsim nici un cuvânt despre măsurile luate împotriva evreilor. A fost făcută numai propunerea de a fi sancţionaţi conducătorii poliţiei din Kiev, pentru că “n-au condus acţiunile poliţiei de încetare a vandalizării locuinţelor şi magazinelor, a sustragerii de bunuri şi că n-au făcut apel la forţe de ordine corespunzătoare” (p. 99).
        Deci nu faptul că la Kiev existau sinagogi şi că o parte din locuitorii oraşului nu-l venerau pe Hristos a făcut să izbucnească pogromul. Explozia a fost determinată mai întâi de profanarea valorilor sacre de ordin naţional şi religios, începută în presă, apoi şi în timpul manifestaţiilor de stradă.

„Provocările ecumenismului” , de Pr. diacon Andrei Kuraev, Editura Sophia 2006
pag. 94

Comments are closed.